Atestarea documentară a comunei Augustin datează încă din anul 1679. Există dovezi arheologice care împing existența localității cu mult timp în urmă, în această zonă s-a descoperit și un tezaur de aproximativ 300 monede, datând din anul 31 î.c.

În anul 1992, în satul Augustin se înregistrau 1.075 locuitori, urmând ca în anul 2007, numărul de locuitori să ajungă la 1.662, cu 54,60% mai mult față de anul 1992. Înainte de anul 2004, comuna Augustin era satul Augustin și făcea parte din comuna Ormeniș, devenind comună de sine stătătoare după ce s-a desprins, în anul 2004. Comnua Augustin face parte din județul Brașov (Regiunea Centru), județ care acoperă în parte limitele unui străvechi ținut, Țara Bârsei, al cărui nume evocă așezarea preromană Berșovia din Banat. Numele este în realitate unul getic, care ale cărui rădăcini pot fi observate și în numele Brașovului, eventual și ale Branului.

Brașovul a fost întemeiat la începutul secolului XIII, în urma colonizării cavalerilor Teutoni în Țara Bârsei, în vecinătatea unei străvechi așezări autohtone, reprezentată astăzi prin vechiul cartieier românesc al Schelilor. În secolul XIV, ținutul Brașovului apare documentar sub formă de comitat (județ), după care apare sub aceea de scaun și district. În anul 1838, în Brașov a apărut “Gazeta Transilvania”, care avea să joace un rol preponderent în viața românească a provinciei și în jurul căreia se găseau personalități precum Gheorghe Barițiu, Iacob și Andrei Mureșeanu. În privința educației, școala românească din Brașov avea să cunoască o epocă nouă, una înfloritoare, după anul 1871. Grație lui Grigore Brâncoveanu, precum și ale pleiadei de mari negustori români și-au făcut apariția “Școalele Naționale Centrale”.

Nu există dovezi certe ale formării numelui comunei Augustin. În decursul anilor, comuna a purtat mai multe denumiri până să se oprească la numirea din prezent. Se presupune că la început, comuna ar fi purtat denumirea de Garcia, urmând ca mai apoi să i se spună Villa Sancti Augustini. O scurtă durată, în perioada interbelică, comunei Augustin i se spunea satul Olt, pentru ca ulterior să i se spună Augustin, toponim care i-a rămas definitiv.

Una dintre cele mai vechi datări scrise ale comunei Augustin era considerată cea a anului 1679. Izvorul atestării este volumul VI al cărții “Szekely Okleveltar”.

Doi factori au fost cei care au influențat decisiv evoluția istorică a comunei Augustin. Unul dintre ei a fost situarea sa geografică, departe de centre urbane importante, precum și lipsa căilor de comunicație o lungă perioadă de timp. Al doilea factor a fost apartenența administrativă la structuri hibride, neromânești, dominate de unguri, secui sau sași, cu reședințe aflate la distanțe mari de comună.

Din secolul XIII până în anul 1876, teritoriul pe care se afla comuna Augustin aparținea “Libra Terra Regis”, acea parte a Transilvaniei care se afla sub directa jurisdicție a  regilor Ungariei, de care ei dispuneau fără limite, de regulă, ea era destinată donării unor potentanți care aduceau servicii regatului maghiar și care deveneau prin aceste acțiuni, mari deținători de proprietăți.

Pe parcursul timpului, comunitatea formată din români, înconjurată din toate părțile de localități secuiești, comuna Augustin a fost dată dintr-o parte în alta a structurilor administrative care s-au succedat la unguri, la secui sau la sași.